Animagus

Adela privea ore in sir cum verisorul ei se transforma in pisica la fiecare intalnire ( de familie ) a lor. Era atat de suparata incat nici nu mai mergea la matusa si la unchiul ei doar din acest motiv.
"Haide, Adela! Nu te mai necaji din cauza varului tau. Sa fii animagus nu e ceva prea spectaculos. Si tatal tau este, si e doar un sobolan negru cand se transforma. "
"Dar varul meu e pisica, nu sobolan. Si e super sa poti fi animal, chiar si musca."
"Oh, haide... De unde stii ca e frumos? Te-ai transformat vreodata?"
"Nu, dar sunt sigura ca nu e ceva incredibil!"

Peste 3 zile avu loc aceiasi discutie, insa cu tatal ei.
"Haide. Mama nu stie nimic, dar eu da. Sunt animagus si nu e grozav deloc. Sa fiu sobolan e de-a dreptul enervant si plus ca trebuie sa te inregistrezi la Minister si sa ompletezi 2000 de hartoage pe an."
"Nu e A-D-E-V-A-R-A-T-!!!"

Intr-o seara intunecata se concentra tare si vazu ca se schimba si devenea sarpe. Nu mai vorbea ci doar scotea un sasait. Se privi in oglinda si vazu ca era verde cu 2 dungi negre ce porneau de la ochi si se terminau la coada. Avea ochi sticlosi si verzi. Era sarpe si nu era doar un vis. Era cu adevart un animagus. Dobandise asta de la tatal ei, insa fu prea naiva ca sa incerce vreodata. Nu spuse nimanui despre asta, nici macar parintilor. Nu mai refuza sa mearga la varul ei si nu o mai afecta deloc transformarea lui in pisica. Totul era bine...

[Scuze ca nu sunt chiar 20 de randuri insa nu am avut deloc inspiratie!]

Bn, acceptata, dar au devenit prea multi animagi. De acum 50 de randrui model RPG ><